Cafeaua de specialitate MABÓ Colombia Finca El Paraiso (microlot) este prăjită de Bogdan Georgescu, campion național și vice campion mondial la prăjit cafea. El este responsabil cu elaborarea profilelor de prăjire pentru a dezvălui aromele și notele unice ale fiecărei cafele.

Cafeaua de specialitate MABÓ Colombia Finca El Paraiso (microlot) face parte din categoria MABÓ Black Rarities și te va încânta cu notele de piersică, struguri și iasomie.

Ferma și Diego Bermúdez

Diego Samuel Bermúdez Tapia, partener fondator al INDESTEC SAS și Finca El Paraíso, sa născut în Bolívar, Cauca. A aflat despre cafea în timp ce era la Universitatea de Administrare a Afacerilor Agricole și a început să planteze o recoltă la ferma părinților săi, El Paraíso. Câțiva ani mai târziu, fratele său Alexander Bermúdez s-a alăturat, făcând perechea perfectă, pentru că în lipsa lor de experiență în cultivarea cafelei, totul era posibil pentru ei.

În 2015, Finca el Paraíso s-a clasat pe locul 16 întrun concurs regional de calitate a cafelei, fapt care a încurajat familia Bermúdez să muncească mai mult, să învețe și să inoveze. Începe să învețe prelucrarea cafelei, cu mai multă dorință decât resurse, dar cu convingerea fermă de a face mereu ce e mai bun și cu cea mai înaltă calitate.

Diego Samuel este un lider visător care găsește în cafea o alternativă pentru a crea o afacere împreună cu familia sa, astăzi este managerul INDESTEC SAS, o afacere de familie care este dedicată procesării, producției și comercializării cafelei de specialitate în lume. .

Finca El Paraíso dispune in prezent de una dintre cele mai inovatoare si dotate tehnologic configuratii pentru procesarea si uscarea cafelelor de specialitate, cu un laborator de analize fizice/senzoriale, un laborator de microbiologie unde se desfasoara toate procesele care sunt dezvoltate in cautarea profilurilor diferentiate. INDESTEC SAS este compania care conduce proiectul de inovare și dezvoltare tehnologică în mașinile de cafea.

Variatate Arabica Bourbon Roz

Bourbon este cel mai faimos dintre varietățile descendente de bourbon. Este o varietate înaltă, caracterizată prin producție relativ scăzută, susceptibilitate la boli majore și calitate excelentă în ceașcă. Numele acestui cultivar provine de la frumoasa culoare roz a cireșelor complet coapte.

Misionarii francezi au introdus Bourbon din Yemen pe insula Bourbon (acum La Réunion) – dându-i numele pe care îl are astăzi – la începutul anilor 1700. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, bourbonul nu a părăsit insula. Dar începând cu mijlocul anilor 1800, varietatea s-a răspândit în noi părți ale lumii, pe măsură ce misionarii s-au mutat pentru a stabili puncte de sprijin în Africa și Americi.

Cultivarul bourbon a fost introdus în Brazilia în jurul anului 1860 și de acolo s-a răspândit rapid spre nord în alte părți ale Americii de Sud și Centrale, unde este cultivat și astăzi. Aici s-a amestecat cu alte soiuri legate de bourbon, introduse din India, precum și cu varietăți locale etiopiene. În zilele noastre, există multe varietăți asemănătoare bourbonului găsite în Africa de Est, dar niciuna nu se potrivește exact cu varietatea distinctă Bourbon care poate fi găsită în America Latină.

Astăzi, în America Latină, bourbonul în sine a fost înlocuit în mare măsură de varietăți care descind din el (in special, inclusiv Caturra, Catuai și Mundo Novo), deși bourbonul în sine este încă cultivat în El Salvador, Guatemala, Honduras, Peru și Columbia.

Fermentare prin spalare cu soc termic (Fermentation Washed Thermal Shock)

Procesul de spălare este utilizat pe scară largă în America Latină și părți din Africa de Est. Aceasta implică îndepărtarea pulpei și a mucilagiilor din jurul pergamentului, fie prin frecare, fie prin fermentare și cu volume mari de apă. Cele mai comune practici ale diferitelor etape ale acestui proces sunt prezentate mai jos:

Cireșele recoltate selectiv nu necesită un control extins al calității. După ce cireșele au fost încărcate într-un sifon, se poate aprecia cu ușurință uniformitatea gradului de coacere. Apa este folosită pentru separarea plutitorilor și pentru transportul cireșelor.

Cireșele scufundate sunt transportate la de-pulperul care forțează semințele din cireșe prin mijloace mecanice. În această etapă, boabele sunt încă acoperite cu un strat de mucilagiu care se lipește de pergament.

Mucilagiul este îndepărtat lent printr-un proces de fermentație, adesea sub apă. Timpul de fermentație poate varia în funcție de temperatura ambiantă și procesul este finalizat odată ce mucilagiul este complet îndepărtat. În prezent, există multe experimente cu diferite protocoale de fermentație.

Apa este apoi folosită pentru a opri fermentația prin curățarea pergamentului de microorganisme și materii organice. Această apă conduce apoi boabele către instalațiile de uscare. În plus, boabele pot fi separate în canale de spălare după densitate.

Uscarea cafelei se face pe terase, paturi africane înălțate sau în uscătoare mecanice (numite și guardiola)

Procesul de spălare este metoda de prelucrare cu utilizarea cea mai mare de resurse de apă. A fost dezvoltat în regiunile ecuatoriale, unde ploile frecvente au necesitat timpi rapizi de procesare.

La Finca El Paraiso, toate cafelele procesate spălate trec printr-un șoc termic, de unde și gustul distinctiv. La un moment dat în timpul fermentației, ei spală boabele de cafea cu apă la o temperatură cuprinsă între 35 – 42C (în funcție de varietate și proces) pentru a extinde structura boabelor pentru ca aceasta să absoarbă compușii volatili ai aromei care apar în timpul fermentației, apoi sigileaza boabele spălându-le cu apă rece la aproximativ 10°C.